Alegeri prezidenţiale în Franţa. Votul deciziv se împarte între Emmanuel Macron și Marine Le Pen, doi candidați cu viziuni complet diferite

Francezii sunt chemaţi la urne duminică, 24 aprilie, pentru a-şi alege preşedintele. Liderul în exercețiu Emmanuel Macron (44 de ani), cu 27,8% în primul tur, este considerat favorit în faţa contracandidatei sale Marine Le Pen (53 de ani), cu 23,1%.

Cei doi s-au înfruntat, miercuri seara, în singura lor dezbatere electorală. BBC remarcă, într-o analiză, faptul că alegerea între Macron şi Le Pen reflectă o societate puternic polarizată, cu două viziuni total diferite pentru viitorul Franţei atât pe plan intern, cât şi pe plan extern.

De la imigraţie la abordarea faţă de UE şi NATO, progresistul Emmanuel Macron şi populista de dreapta Marine Le Pen propun alegerea între o Franţă care vrea să rămână deschisă, respectiv o Franţă care să privească mai mult spre interior.

„Prioritate naţională” versus „Reînnoire Totală”

Campania electorală a lui Le Pen, intitulată „Marine, Présidente”, a pus accentul principal pe costul vieţii, după ce problematica a devenit centrul preocupărilor francezilor în contextul pandemiei de COVID-19 şi a războiului din Ucraina.

Programul său are în vedere să facă o „prioritate naţională” din beneficiile sociale acordate cetăţenilor francezi. După un avans semnificativ în sondaje, ea le transmite susţinătorilor că victoria sa n-a fost niciodată atât de aproape, scrie Adevărul.

De cealaltă parte, Macron îşi cheamă la vot susţinătorii sub sloganul „Nous Tous” („Noi toţi”). După un prim mandat de cinci ani, oferta prin care încearcă să atragă votanţii de stânga, dar şi de cei ai dreptei tradiţionale, este „reînnoirea totală”.

Cum vrea Le Pen să amelioreze puterea de cumpărare

• Anularea impozitului pe venit pentru tinerii sub 30 de ani;
• Reducerea TVA-ului pe carburanţi de la 20% la 5,5%;
• Motivarea angajatorilor să mărească salariile cu 10% prin scutirea contribuţiilor aferente acestor creşteri;
• O creştere anuală cu 3% a salariilor profesorilor în următorii cinci ani;
• Naţionalizarea autostrăzilor care ar reduce povara taxelor de drum cu 15%;
• Privatizarea televiziunii publice prin care să fie eliminată taxa TV, în valoare de 138 de euro.

Cum vrea Macron să amelioreze puterea de cumpărare

• Angajatorii să nu plătească contribuţii pentru până la 6.000 de euro în bonusuri pentru angajaţi;
• Salariile profesorilor să crească în schimbul asumării unor responsabilităţi suplimentare;
• Eliminarea taxei TV.

Vârsta de pensionare

Macron intenționează să-şi finanţeze programul, crescând pragul vârstei de pensionare de la 62 la 65 de ani, o măsură ce îi nemulţumeşte pe francezi şi mai ales pe votanţii de stânga.

Din acest motiv, e dispus să negocieze sau să accepte o cale de mijloc, propunând mai recent pragul de 64 de ani și promite să crească pensia minimă de la 950 la 1.100 de euro.

Le Pen, în schimb, propune menţinerea vârstei de pensionare la 62 de ani, cu excepţia celor care au 40 de ani în câmpul muncii şi care pot ieşi la pensie la 60 de ani. Ea vrea să majoreze pensia minimă la 1.000 de euro.

Imigraţie şi securitate

Marine Le Pen intenţionează să organizeze un referendum privind imigraţia în care să supună la vot reguli stricte pentru dreptul la azil şi pentru obţinerea cetăţeniei.

În plus, mai propune programul Preferinţei Naţionale, considerat controversat, prin care cetăţenii francezi să aibă prioritate la angajare, locuinţe şi servicii sociale.

Macron şi-a criticat adversara pentru alunecarea spre autoritarism şi tendinţa de nerespectare a Constituţiei, condamnând astfel o „agendă naţionalistă, care nu e patriotism”.

El promite că va dubla numărul poliţiştilor şi al jandarmilor, până în 2030, mărind numărul unităţilor mobile de poliţie şi a brigăzilor de jandarmi pentru a face străzile mai sigure.

Le Pen are în vedere crearea de 20.000 de noi locuri în închisori şi sporirea efectivelor de poliţie cu 7.000 de oameni.

Eşarfe islamice

Marine Le Pen vrea să interzică portul vălului islamic în toate spaţiile publice, deoarece, în viziunea ei, este o „uniformă” impusă de cei cu o viziune radicală asupra islamului, în condiţiile în care Franţa are cea mai numeroasă populaţie de musulmani din Europa.

În primul tur, această comunitate a votat în proporţie de 69% pentru candidatul radicalilor de stânga, Jean-Luc Mélenchon.

Acest segment al electoratului ar putea juca un rol important în turul doi, mai ales că Emmanuel Macron nu vrea să schimbe nimic în această privinţă.

El chiar şi-a manifestat indirect opoziţia faţă de această politică, exprimându-şi aprecierea faţă de o tânără femeie ce a ales să-l poarte, deşi este feministă.

„Este cel mai bun răspuns la această absurditate”, a spus el.

Europa

Macron a prezentat miza scrutinului din 24 aprilie ca „referendum cu privire la Europa”, argumentând că în acest fel Franţa are parte de protecţie în faţa crizelor de tot felul şi războiului. El a reproşat rivalei sale că doreşte un „Frexit”, dar că nu are curajul să spună asta deschis.

Deşi Le Pen a abandonat între timp acest program radical, tabăra lui Macron crede că este obiectivul ei suprem.

„Nimeni nu e împotriva Europei”, a spus ea după turul întâi al alegerilor.

Totuşi, în 2012, era în favoarea retragerii Franţei din UE, ca cinci ani mai târziu să-şi reconsidere poziţia: Franţa să iasă doar din zona euro. În prezent, şi-a domolit şi mai mult programul.

„Acum susţine că vrea să rămână în UE, însă să o schimbe din interior până la stadiul realizării unei Europe a naţiunilor”, scrie Sylvie Kaufmann de la „Le Monde”.

În plan extern, ea mai doreşte şi întreruperea cooperării industriale cu Germania în domeniul armamentului, în scopul de a face loc Franţei să devină o „putere (tehnologică – n.r.) mare care să conteze”.

O admiratoare a Brexitului, ea îşi exprimă dorinţa de a elibera Franţa din „cămaşa de forţă a Bruxellesului”, în timp ce respinge năzuinţa ei spre Frexit.

Rusia şi NATO

Marine Le Pen şi-a exprimat dezacordul faţă de invazia rusă în Ucraina. Totuşi faptul că ea s-a bazat pe împrumuturi din Rusia pentru partidul ei, dar şi relaţiile sale anterioare calde cu Vladimir Putin nu pot fi trecute cu vederea prea uşor.

De asemenea, ea nu este fan NATO și chiar propune ca Franţa să părăsească comandamentul militar integrat fără a renunţa la „aplicarea articolului 5 din Tratatul Atlanticului de Nord, privind securitatea colectivă, exact aşa cum a fost cazul” între 1966 şi 2009.

Nu în ultimul rând, pledează pentru „o apropiere strategică între NATO şi Rusia” odată ce războiul se va încheia.

De cealaltă parte, Emmanuel Macron a jucat un rol diplomatic esenţial pe parcursul războiului, în condiţiile în care Franţa deţine preşedinţia UE.

Iniţial, asta l-a favorizat electoral pentru ca ulterior, aşa cum a admis chiar preşedintele francez, să îl distragă de la cursa prezidenţială pe care a reluat-o târziu, permiţând contracandidaţilor săi să câştige teren.

Mediu

Marine Le Pen nu este o ecologistă, ci dimpotrivă. Programul ei este să extindă durata reactoarelor nucleare existente şi să construiască altele noi, în timp ce ar opri instalarea parcurilor eoliene şi le-ar dezafecta pe cele existente, motivând că urâţesc peisajul.

În acelaşi timp, vrea să suspende subvenţiile pentru energia regenerabilă şi să interzică importurile de produse alimentare în măsura în care nu îndeplinesc standardele franceze de calitate.

Macron, care a obţinut deja sprijinul electoral al candidatului ecologist la preşedenţie (Yannick Jadot), are ambiţia de a aduce Franţa în situaţia de a renunţa la cărbune şi petrol şi a se baza pe energie nucleară în proporţie de 75%.

El a calificat proiectul lui Le Pen de a renunţa cu totul la energie regenerabilă „o aberaţie absolută”.

Emmanuel Macron ia avans în sondaje

Ultimele sondaje arată că avansul lui Macron se măreşte. Astfel, trei sondaje îl plasau, marţi, în medie la 55,83%, cel mai ridicat nivel de dinaintea primului tur (peste trei puncte faţă de media de la 8 aprilie).

Macron şi Le Pen caută să atragă alegătorii care l-au susţinut pe Jean Luc Melenchon, după ce acesta a ajuns pe locul al treilea în primul tur, cu aproximativ 22% din voturi.

Partidul său nu a dat recomandări de vot pentru turul decisiv, dar Melenchon le-a cerut susţinătorilor săi să nu voteze pentru Le Pen. În primul său interviu televizat de după primul tur, Melenchon chiar a reiterat acest apel.

„Aţi face o greşeală colosală să o votaţi pe doamna Le Pen. Nu vă spun să votaţi pentru Macron, cumpăniţi ce ar fi mai bine, doar nu faceţi asta”, a spus el la BFM TV.